Pana sa am copii, alimentatia sanatoasa nu era neaparat o prioritate pentru mine. Mancam orice si oricum (dulce, gras, calit, prajit) si luam masuri doar cand puneam cateva kilograme in plus. Eh, eram mai tanara si fara griji 🙂

Cu primul copil, diversificarea m-a luat prin surprindere. Nu eram pregatita, nici prea indemanatica. Si sunt destul de sigura ca mare parte din nesiguranta si fricile mele (”ma voi descurca ? ” ,” vai, daca nu ii place mancarea? ”, ”oare se va ineca cu bucati ?”, ” a mancat doar 127,5 grame, e destul ? ” ) i le-am transmis involuntar copilului. Prin urmare, baiatul meu a mancat greu si selectiv de la bun inceput si asa mananca si azi, la peste 5 ani. Am facut toate greselile posibile