La ce vârstă începem diversificarea?
Una dintre cele mai frecvente griji ale mămicii este legată de alimentația celui mic. Mămicile care alăptează pot fi liniștite până la vârsta de 6-8 luni, deoarece copilului îi este suficient laptele matern. Acesta îi ține și de foame și de sete și nu este necesar să completăm cu altceva (ceaiuri, sucuri, apa etc) cel puțin 6 luni de zile. Unele mămici prelungesc perioada de alăptare exclusivă chiar și până în jurul vârstei de un an. Nu este nimic greșit dacă procedăm așa, deoarece laptele matern este alimentul cel mai complet pe care îl poate primi copilul, asigurându-i absolut tot ceea ce organismul lui are nevoie. Unele studii au arătat că tractul gastrointestinal al unui bebeluș nu este sau poate să nu fie destul de matur pentru a digera bine și a utiliza corespunzător alimentele solide înainte de 6-8 luni de viață. Așadar, nu este nevoie să ne grăbim cu începerea diversificării, deoarece prin laptele matern copilul beneficiază de cea mai bună hrană pentru el. În cazul în care copilul este hrănit cu formulă de lapte (lapte praf), începerea diversificării se recomandă tot după vârsta de 6 luni. Unii pediatri, în special cei cu o gândire învechită, se grăbesc cu recomandarea de a introduce alimente solide, dar tendința actuală și noile informații obținute despre nutriție este de a crește durata în care copilul este hrănit cu lapte, pentru a avea siguranța că organismul lui este pregătit pentru hrana solidă.
Odată începută diversificarea, trebuie să fim conștienți că aceasta nu este un proces ușor. Alimentele se introduc treptat, ca să observăm toleranța copilului la anumite mâncăruri. Unele alimente se introduc mult mai târziu, deși sunt sănătoase și bogate în nutrienți, pentru că pot provoca alergii.
La fiecare aliment nou introdus în dieta copilului trebuie să urmărim îndeaproape pielea, scaunul și comportamentul bebelușului. La orice semnal nefiresc, întrerupem administrarea acelui aliment și consultăm doctorul.
Semnele că un copil este pregătit pentru hrana solidă sunt: își poate ține capul singur, stă bine în șezut, face gesturi de mestecare, ia în greutate semnificativ, ajungând să-și dubleze greutatea inițială, își arată interesul pentru mâncare, întinde mâna către alimente, pare să-i fie poftă, îi apar mai mulți dințișori și poate mesteca.
Ce alimente introducem la început în alimentație?
De preferat ar fi să începem diversificarea cu alimente cât mai naturale, în general fructe și legume de sezon. Dacă cunoaștem și sursa de proveniență ar fi și mai bine, ca să fim siguri că nu sunt stropite cu substanțe dăunătoare. Vom introduce câte un sigur aliment la doua-trei zile, pentru a putea urmări toleranța la acel aliment. Se începe cu cantități foarte mici (o linguriță) și se crește treptat, până la 9-10 lingurițe. Mierea, zahărul şi sarea ar trebui să se introducă în alimentaţia copilului după vârsta de un an sau chiar evitate cât de mult se poate (zahărul și sarea în mod special).
Dintre fructe și legume, putem alege la început legumele, deoarece fructele sunt mai dulci și mai ușor de acceptat. Morcov, cartof dulce, dovlecel pot fi printre primele legume introduse în diversificare, pregătite într-un mod cât mai sănătos, la abur sau fierte. Se poate încerca auto-diversificarea, să lăsăm copilul să aleagă din mai multe alimente pe cel care îl atrage cel mai mult. Această metodă are mai mare succes la copiii „mofturoși”, deoarece își aleg singuri alimentul pe care vor să îl consume. În timpul meselor, copilul trebuie supravegheat tot timpul. Pentru el este un proces nou și se poate îneca foarte ușor, chiar și cu pireuri sau alimente preparate mărunt. De aceea este necesară vigilență maximă din partea părinților în timpul meselor.
Treptat, la masa de seară se pot introduce și cereale (orez, ovăz și orz). Fructele pot fi și ele introduse ulterior, începând cu avocado, mere, nectarine, banană, pere. La început le putem prepara, fierte, sub formă de compot sau la cuptor, iar mai apoi și crude. Atenție la fructe, unele pot constipa (banana), altele să provoace diaree (pere, prune). Să nu uităm să urmărim scaunul copilului, după introducerea oricărui aliment nou. Odată cu legumele se poate introduce și proteina animală, carnea de pui sau de curcan fiind printre primele recomandate. La început se folosește doar zeama în care a fiert carnea, pentru supici, iar apoi se poate mărunți și câte o bucățică de carne, dar atenție la combinații (de ex. carnea cu cartoful nu este o combinație bună). După un an, putem introduce și ouăle (gălbenușul la început), iaurtul, brânza de casă, peștele. Să nu uităm să fim atenții la alergii, deoarece aceste alimente pot să nu fie bine tolerate de toți copiii.
Dacă aveți un pediatru de încredere, cereți-i acestuia o schemă de diversificare. Este sursa cea mai bună de informare, deși găsiți și pe internet o mulțime de informații despre diversificare.
De ce avem nevoie pentru a prepara singuri hrana bebelușului?
Părinții care își doresc ce e mai bun pentru copilul lor vor alege să prepare singuri hrana micuțului, pentru a deține controlul asupra alimentelor introduse și a calității lor. Este important să cautăm fructe și legume bio, de sezon, nestropite, surse de carne de casă, fără hormoni și să citim etichetele la ceea ce cumpărăm din supermarketuri. Deși unele borcănașe pentru copii sunt preparate atent și conțin doar legume, fructe și cereale, sunt și multe alte borcănașe cu pireuri care se găsesc gata preparate în magazine și conțin sare, zahăr, aditivi și arome. Ingredientele sunt scrise chiar pe etichetă, dar cu litere atât de mici, încât sunt greu de citit. Sunt şi situaţii în care părinţii nu au de ales, de exemplu atunci când călătoresc. Important este să citească cu atenţie eticheta şi să aleagă produsele care conţin cât mai puţine ingrediente. În caz contrar, pe termen lung, pentru un copil aflat în creştere consumul de sare şi zahăr are efecte negative asupra organismului.
Pentru a prepara laptele praf avem nevoie de biberoane curate și sterilizate. Sterilizarea se poate face fie la rece, într-o soluție specială , fie folosind un sterilizator . Folosește apa de calitate pentru laptele praf, apă plată sau de la robinet (dar folosind filtre suplimentare pentru purificare). Laptele matern poate fi muls cu o pompă de sân specială, păstrat maxim 2 ore la temperatura camerei sau stocat la frigider (maxim 12 ore) sau congelator pentru perioade mai lungi de timp (4-6 luni). Laptele matern nu se încălzește la microunde, se decongelează la temperatura camerei sau în apă caldă.
Mâncarea pentru bebeluși ar trebui gătită separat de cea a adulților, cel puțin până la vârsta de 18 luni. Se recomandă evitarea prăjelilor, a rântașurilor, a sosurilor și maionezelor, a mezelurilor și a dulciurilor cu mult zahăr. Să încercam ca în mâncarea micuților să punem cât mai puțin, sau deloc, sare și zahăr. Putem prepara mâncare pentru bebeluși și pentru două zile, dar să o depozităm corespunzător, în recipiente cu capac , de preferat din sticlă sau plastic fără BPA. Să evităm pe cât posibil încălzirea în cuptorul cu microunde. Când începem diversificarea micuțului ar fi indicat să-i cumpărăm cele necesare, să aibă propriile castroane, boluri , tacâmuri și bavete . Pentru a evita înecarea, se pot folosi dispozitive de hrănire speciale , care nu lasă să treacă bucăți prea mari de fructe, legume.
Pentru a simplifica gătitul hranei bebelușilor și implicit viața mămicilor, putem folosi un robot multifuncțional de bucătărie. Deși poate fi puțin mai costisitor, funcțiile pe care le îndeplinește ne scutesc să investim în alte aparate. Robotul Multifunctional 5 in 1 Nutribaby Cream înglobează 5 funcții distincte: încălzitor pentru biberoane, sterilizator, aparat pentru gătit cu aburi, blender, precum și funcția de decongelare/reîncălzire a mâncării. Nutribaby transforma gătitul într-un lucru foarte simplu și rapid!
